Camera Deputaților analizează o variantă revizuită a proiectului care modifică Legea energiei electrice și a gazelor naturale. Textul extinde atribuțiile DNSC asupra sectoarelor energiei, gazelor și hidrogenului, iar investițiile aprobate pentru protecția informatică a rețelelor ar putea fi incluse în tarifele reglementate.
Proiectul a fost adoptat tacit de Senat în februarie 2026, într-o formă concentrată pe prosumatori și micii producători de energie. Comisiile pentru Industrii și Servicii și pentru Politică Economică, Reformă și Privatizare au eliminat aceste prevederi și au construit un cadru aplicabil întregului sector.
Modificările au fost formulate după observațiile Ministerului Energiei, ANRE și Asociației Prosumatorilor și a Comunităților de Energie. APCE solicitase chiar respingerea proiectului inițial.
Ce atribuții primește DNSC
Varianta pregătită pentru vot îi acordă Directoratului Național de Securitate Cibernetică un rol central în stabilirea și verificarea măsurilor de protecție digitală. Raportul comun al comisiilor, întocmit cu propunere de adoptare, prevede mai multe responsabilități pentru instituție:
- stabilirea regulilor tehnice de securitate cibernetică pentru energie, gaze și hidrogen;
- avizarea strategiilor de securitate cibernetică ale producătorilor, transportatorilor și distribuitorilor de energie electrică, precum și ale operatorilor din gaze și hidrogen;
- verificarea modului în care aceste strategii sunt aplicate;
- avizarea tehnică a planurilor și investițiilor realizate pentru securitate cibernetică înainte ca acestea să ajungă la ANRE.
Avizele privind investițiile ar urma să fie necesare pentru operatorii de transport și distribuție a energiei electrice, dar și pentru operatorii licențiați din domeniile gazelor și hidrogenului. DNSC va verifica inclusiv respectarea strategiilor de securitate cibernetică.
Cum pot ajunge costurile în facturi
Textul stabiliește explicit că investițiile și măsurile de securitate cibernetică realizate legal de operatorii din energie pot fi recunoscute în tarifele reglementate. Același principiu este prevăzut pentru operatorii licențiați din gaze și hidrogen, în condițiile metodologiilor aprobate de ANRE.
Prin urmare, cheltuielile acceptate de autoritatea de reglementare ar putea fi transferate în tarifele plătite de consumatori. Recunoașterea nu ar fi automată, ci ar urma să se facă potrivit metodologiilor ANRE.
După intrarea legii în vigoare, directorul DNSC ar avea 180 de zile pentru a emite ordinele care stabilesc regulile tehnice pentru cele trei domenii. În următoarele 180 de zile de la publicarea acestor ordine, președintele ANRE ar trebui să modifice, dacă va fi necesar, metodologiile de calcul al tarifelor reglementate.
Proiectul ar putea reveni la Senat
Raportul comisiilor avertizează că forma adoptată de Camera Deputaților ar putea fi considerabil diferită de cea votată sau acceptată tacit de Senat. Din acest motiv, proiectul ar putea reveni la Senat, în baza articolului 117 alineatul 4 din Regulamentul Camerei Deputaților, pentru respectarea principiului bicameralismului.
La dezbaterile comisiilor a participat și Ramiro Angelescu, șef de serviciu în cadrul ANRE. El a fost prezent la ședința în care s-a conturat forma legislativă ce urmează să fie supusă votului plenului.
De ce sunt dificil de evaluat investițiile
Cristian Pîrvulescu, cofondator și director general al companiei românești Enevo Group, a explicat că recunoașterea investițiilor în digitalizare în tarifele de rețea influențează direct capacitatea operatorilor de a finanța măsurile de securitate cibernetică.
El a arătat că evaluarea acestor proiecte nu poate urma aceeași logică utilizată pentru construirea unei centrale, unde sunt analizate indicatori precum CAPEX, OPEX și rata internă de rentabilitate. Potrivit lui Pîrvulescu, industria nu are încă un răspuns clar la întrebările privind costul securității cibernetice și perioada de recuperare a investițiilor, motiv pentru care ar fi necesar un capitol distinct de reglementare.
Reprezentantul Enevo Group a mai spus că problema recunoașterii acestor cheltuieli în tarife nu este specifică României, ci se regăsește la nivel internațional.