Coiful de la Coțofenești va reveni în fața publicului pe 15 ianuarie 2027, de Ziua Culturii Naționale. Artefactul getic, vechi de aproximativ 2.400 de ani, va fi inclus într-o expoziție specială organizată de Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), după finalizarea ultimelor intervenții de restaurare.
Piesa a fost recuperată în aprilie 2026, la aproximativ un an după ce a fost furată din Muzeul Drents din Olanda. La momentul revenirii în România, coiful prezenta deformări importante, însă specialiștii au reușit să-i redea o formă foarte apropiată de cea de dinaintea furtului.
Ultimele lucrări la artefact
Anunțul privind expunerea din ianuarie a fost făcut de ministrul Culturii, Ioana Ciocan, în timpul unui eveniment organizat la MNIR pentru prezentarea stadiului restaurării. „De Ziua Culturii Naționale, va fi construită o expoziție specială, care o să conțină și Coiful”, a declarat ministrul, după o discuție cu directorul general al muzeului, Cornel Ilie.
Cea mai dificilă etapă a intervenției a vizat turtirea accentuată a coifului. Deformarea afectase atât partea frontală, în zona ochilor, cât și segmentul din spate, care căpătase un aspect oval.
Restauratorii au stabilit metodologia după investigații și analize complexe, apoi au aplicat presiune controlată asupra metalului, folosind mulaje realizate pentru interiorul și exteriorul piesei. Presiunea a fost distribuită pe suprafețe cât mai mari, iar forma a fost corectată treptat, porțiune cu porțiune.
Alexandru Doja, specialistul MNIR care a coordonat restaurarea, a precizat că metoda utilizată a fost experimentală și nu mai fusese aplicată în cazul unui obiect similar. El a descris intervenția drept „o etapă cu foarte multe probleme și cu foarte multe provocări, dar totodată cu un succes real”.
Restaurarea nu este încă încheiată. Următoarele operațiuni sunt:
- reatașarea obrăzarului desprins;
- consolidarea unor fisuri vechi;
- îndepărtarea intervențiilor anterioare și refacerea lor în cadrul actualului proiect;
- pregătirea coifului pentru revenirea în circuitul expozițional.
Potrivit lui Cornel Ilie, reatașarea obrăzarului este mai puțin complicată decât corectarea deformării principale și ar urma să fie realizată într-un timp scurt. Până la finalizarea acestei etape, piesa nu poate fi expusă în poziția sa obișnuită, deoarece nu are stabilitatea necesară.
Cum a fost stabilită forma originală
Specialiștii nu au avut la dispoziție o scanare exactă a coifului realizată înainte de furt. Forma inițială a fost documentată fotografic, iar restauratorul s-a orientat și după o replică păstrată în colecția muzeului.
Replica este considerată aproape identică cu originalul, însă a suferit, la rândul ei, modificări în timp. Din acest motiv, ea a fost folosită ca reper general, împreună cu imaginile disponibile înainte de dispariția artefactului.
Înaintea restaurării propriu-zise, echipa a analizat starea de conservare și structura coifului. Cercetările au urmărit identificarea materialelor și a tehnicilor utilizate la realizarea piesei, precum și evaluarea schimbărilor apărute la suprafață și în interiorul metalului.
Investigațiile au inclus:
- documentare imagistică detaliată;
- microscopie optică și digitală;
- spectroscopie de fluorescență de raze X (XRF);
- microscopie electronică de baleiaj (SEM);
- spectrometrie de raze X cu dispersie în energie (EDX);
- spectrometrie cu emisie de raze X indusă de protoni (PIXE);
- metalografie.
La cercetări au participat experți ai Muzeului Național de Istorie a României, cercetători ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” și specialiști ai Agenției Patrimoniului Național din Regatul Țărilor de Jos.
Intervențiile au fost stabilite pe baza rezultatelor analizelor și au respectat principiile intervenției minime, compatibilității materialelor, reversibilității și documentării integrale. MNIR a lansat în vara anului trecut o pagină dedicată proiectului, unde au fost prezentate etapele de investigare, conservare și restaurare.
Promisiune pentru ultima brățară dacică
La prezentarea de la MNIR a participat și vicepremierul Marian Neacșu. Acesta a vorbit despre revenirea coifului în patrimoniul național și a promis că autoritățile vor continua demersurile pentru recuperarea ultimei dintre cele patru brățări dacice, care nu se află încă în posesia României.
„Nu vom precupeți niciun efort să recuperăm și ultima dintre cele patru brățări, care încă nu este în patrimoniul nostru și sunt convins că prin eforturile conjugate, prin acțiuni specifice, în foarte scurtă vreme vom reda românilor și ultima dintre cele patru brățări”, a declarat Marian Neacșu.
Vicepremierul a mai spus că va sprijini proiectele de restaurare și consolidare ale Muzeului Național de Istorie a României. Potrivit acestuia, instituția se află într-o etapă de reorganizare și reașezare.